Diogenes Laertios

Diogene Laerțiu (în greacă: Διογένης Λαέρτιος) a fost un biograf al filosofilor greci, activ în secolul al III-lea e.n., în perioada Imperiului Roman. Deși detaliile despre viața sa sunt extrem de limitate și nesigure, se presupune că a fost de origine greacă. Nu se cunosc datele exacte ale nașterii sau morții sale, iar informațiile despre locul său de proveniență rămân speculative. Opera sa principală, *Viețile și opiniile filosofilor iluștri* (în greacă: Βίοι καὶ γνῶμαι τῶν ἐν φιλοσοφίᾳ εὐδοκιμησάντων), este o lucrare fundamentală pentru studiul filosofiei grecești antice. Aceasta constă într-o colecție de biografii și fragmente despre viețile, doctrinele și scrierile filosofilor greci, de la cei presocratici până la școlile filosofice ulterioare, cum ar fi stoicismul și epicureismul. Lucrarea este împărțită în zece cărți și oferă informații valoroase, deși uneori necritice, despre diverse figuri filosofice. Diogene Laerțiu este adesea criticat de către cercetători pentru lipsa de rigurozitate în analiza surselor și pentru faptul că uneori acordă mai multă atenție detaliilor anecdotice decât aspectelor filosofice esențiale. Cu toate acestea, opera sa rămâne o sursă importantă pentru înțelegerea tradiției filosofice grecești, mai ales în cazurile în care alte surse s-au pierdut. Diogene Laerțiu este considerat parte